o porunca speciala in alexandria

--
adresavali.blogspot.com

alexandria sub asediul poruncilor

--
adresavali.blogspot.com

alexandria in cateva porunci

--
adresavali.blogspot.com

sunt mai mulţi oameni în mine

sunt mai mulți oameni în mine
mulți sunt greșiți

și când m-am uitat în urmă
am văzut un grătar ca de rigolă
și venea apa amestecată cu frunze și ziare
și oamenii răi se roteau,
se scurgeau așa pe canal

tu poate crezi că pot să-i ucid des
nu
nu e adevărat
ei sunt tot timpul în mine
dar din când în când
privind așa în trecut peste umăr

mă ajută grătarul rigolei
și noroiul, și frunzele moarte, și paginile de ziare, și merele pădurețe putrede, și florile de tei veștejite
să-i amețesc, să le pun piedică, să le dau câte un croșeu
și să-i fac să cadă, să se înece

vezi tu asta reușesc rar
mai mult când n-am bani
mai mult când îmi fac sandvișuri cu pâine și muștar

și îl vezi tu pe ăsta cu cagulă neagră
îl cunoști
te poți uita în oglindă
și dacă ridici ușor cagula
o să-ți surprinzi fața.

Prietena copiilor cu probleme socio-emotionale

Nicolae profesor consilier CJRAE/CJAP Teleorman

Profil

Născută: 14 mai 1983, Calafat, judeţul Dolj
Studii: Facultatea de Istorie, Filozofie şi Geografie, secţia Filosofie-Sociologie, Univ. din Craiova
Profesie: profesor consilier psihopedagog
Familie: căsătorită, nu are copii

Alina este profesoară la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Teleorman şi-i ajută pe elevi să se integreze mai uşor în societate.
Alina a ales Facultatea de Filosofie pentru că îi plăcea foarte mult acest domeniu, dar pentru că nu a mai găsit un post în învăţământ, după ce a lucrat la o grădiniţă şi la un liceu din Turnu Măgurele, a dat concurs pentru postul de profesor consilier la CJAP Teleorman.

Tânăra povesteşte că a vrut dintotdeauna să fie profesoară şi i-a plăcut mai mult să lucreze cu copiii. Aceasta spune că adulţii au mai multe prejudecăţi şi au deja nişte tipare, gata formate, după care se ghidează. “Copiii sunt mai deschişi, mai liberi, poţi să îi formezi tu. Pot să îi ajut să crească puţin altfel”, spune consiliera.
Alina Nicolae lucrează atât cu preşcolari cât şi cu elevi din ultimul an de liceu. Copiii vin la centru cu diferite probleme. “Unii sunt aduşi de părinţi, alţii de diriginţi sau învăţători. Sunt destul de puţini copii care vin din proprie iniţiativă”, mai spune psihopedagogul.

Îi scapă de fobii

Cei mai mari, care vin să o vadă pe Alina Nicolae, au în general probleme emoţionale sau probleme cu părinţii şi profesorii. “Unii sunt aduşi pentru că au foarte multe absenţe . Preşcolarii şi cei de clasa I sau a II-a au alte tipuri de probleme. Ei nu vor să se trezească dimineaţa să plece la şcoală pentru că sunt foarte ataşaţi de mamă sau de persoana cu care stau ei acasă”, povesteşte tânăra. Aceasta se ocupă şi de elevii de gimnaziu care pot avea dificultăţi de vorbire, apărute pe fondul problemelor emoţionale. “Copiii se bâlbâie şi din cauza unor profesori care mai ţipă la ei şi ei se fâstâcesc iar părinţii nu ştiu ce să le facă, astfel ei devin şi mai anxioşi, nu mai ridică mâna să răspundă la ore. Pot să apară tot felul de fobii, cum ar fi cea socială”, adaugă consiliera.

Dialoguri virtuale cu extratereştrii

Pe lângă consiliere, psihopedagogul de la CJAP se ocupă şi de partea preventivă. Cu preşcolarii lucrează pentru dezvoltarea inteligenţei spaţiale. “Avem tot felul de cuburi şi jocuri prin care îi învăţăm să gândească în spaţiu. Mai lucrez şi pentru dezvoltarea simţului artistic şi a empatiei”, spune Alina Nicolae. Pentru a stimula empatia aceasta a creat exerciţii prin care cei mici joacă pe rând rolul de părinte şi copil. Pentru stimularea imaginaţiei profesoara simulează dialoguri virtuale între copii şi extratereştrii.

Întrebări şi răspunsuri

Cum ar trebui să se poarte părinţii cu cei mici?

Chiar sunt părinţi care nu ştiu să îşi crească copiii. Sunt copii cărora părinţii nu le-au spus niciodată vreo vorbă bună sau vreo încurajare. Părintele trebuie să îşi dea seama ce fel de copil are.

Consiliaţi şi copii cu afecţiuni psihice mai grave?

M-am întâlnit şi cu copii cu autism, cu epilepsie sau copii care au un părinte decedat. Mai sunt şi multe tentative de sinucidere, deşi pentru acestea ar trebui mers direct la psihiatru.

Ce îi place

Îmi place să citesc, să mă plimb pe jos, să pescuiesc. Cartea mea preferată este „Lupul de stepă” a lui Hermann Hesse. Îmi place şi să fiu în mijlocul oamenilor, să comunic cu ei.

Ce nu îi place

Nu îmi place când oamenii nu au onoare. Nu îmi place nici când oameni nepregătiţi ajung în funcţii în care iau decizii complet aiurea, care ne afectează pe toţi.

articol apărut în Adevărul de seară, luni, 10 ian 2011, semnat de Sebastian Faur
link aici

my story, my life, my dream

(poezie pentru copii)

Purtam etichete pe mine
Deşi nu eram magazin
Mi se lipeau de frunte, de ochi,
De mâini şi picioare
Mergeam ca-n noroi, ca pe fiare.

Voiam să fiu delfin
Cu aplauze, public, decor
Să aud acolo în difuzor
Bis, bis... Delfinule vis!

Mama murise de mult
Tot emiteam semnale
Niciun raspuns
Din spate, în trombă, cu valuri şi vânt
venea un rechin
Unde să fug, unde să m-ascund, unde şi când?

Din departare ca prin vis
O briză uşoară zicea
Aici e golful "mi-aţi promis"
Un golf cald, calm, liniştit
Un paradis!

Şi ca o himera
Nişte semnale slăbuţe de tot
Mă făcură să înot, să tot înot
Inima îmi sărea din piept ca o minge
Şi cu mine în goana nebună
De-a dreapta şi de-a stanga
Unii de-ai mei
Isteţi, jucăuşi şi cuminţi
O mama-delfin si un tata-delfin
Scăpasem de cel cu viteză si dinţi
Of, Doamne, lacrimi fierbinţi
Îmi sărau ochii si gura
Nici nu-i văzusem acuma
Preţ de o clipa n-am înotat
Pe spatele lor eram purtat
Ca pe o perna cu apă şi trandafiri
Calzi, uşori şi senini.

merita o vizita <http://adresavali.blogspot.com>

un nou vol. de versuri coming soon

acest vol. este despre lorizda, cea mai tare asistenta medicala in
calciu gluconic injectabil.
--

lorizda, the bottom cut

ale tale ţâţe mici
ieşind din halatul de spital
pe holurile lungi şi reci
în lumina de neon de culoarea scaietelui

iar te-am visat ţigancă
erai rudă cu 2 urâţi care vând flori
şi ţi-am mai zis
văd într-un verde translucid
un verde de acadea de kiwi
o fi de la fiere

tăietura ta fină se ghiceşte oricum
ai merge oricum ai sta
n-am găsit drumul drept
te aştept treaz complet
mă mângâi ca pe un copil
cu mâinile tale mirosind a iod a spirt a carne şi sânge
de mirosul ăsta nu mai scapi
parcă-mi dai viaţă
eu cred că nu poţi muri
păi tu fumezi cu moartea bei cafea
ea îţi arată noi stiluri de abordare
noi picturi natură moartă
îi imortalizează în poziţii cât mai expresive
cu coada ochiului îţi cere aprobarea
de nu
mai adaugă o horcăială de final şi schimbă imaginea de ansamblu

tu n-ai cum să mori
dealtfel ţi se şi spune lorizda eterna
the fine cut

apoi un poet contemporan îmi arunca în spate
ţigănci deflorate
asta era the big picture
the bottom cut, lorizda
unde toţi ne vom întoarce
în marea crevasă
ce geæme mereu.

eternitatea

tu ai fotografiat oameni
o mare greseala
in felul asta am uitat cum arata orasul
ti-ai imortalizat prietenii rudele
nu ti-a folosit la nimic
mai bine faceai instantanee cu necunoscuti
cu podul vechi german
cu magazinul pinocchio

sa revenim la cimitir
cat mai ai tu de trait?
30, 40
adica mai nimic
cand ai citit tu cartea aia astre si
dezastre te-a cuprins entuziasmul
iti sclipeau ochii ca la pisici
ti se parea ca vocea ta e universala
doar se strecura prin sfaraitul cepei in tigaie
la etajul 9
de ce te bucurasesi tu atat
ca vezi doamne erau semne peste tot
nimic, ba, washington, n-o sa se aleaga de tine
nimic.