marți, 5 decembrie 2023

Papuci albi cu găurele


Zi tu că nu ți-ai dorit întotdeauna papuci d-ăia albi cu găurele, de doctori, și halat vișiniu, călduros? 
Da, da' noi lucrăm la Mega, la Lidl sau pe câmp, sau la catedră, ce dracu' să facem îmbrăcați așa? 
Păi fă-te psiholog, psihiatru, ceva. Și te plimbi așa prin spital, psihologul lucrează cu capul, nu? N-are nevoie de nimic altceva, nu pune mâna pe nimic, chat, chat, chat.
Poți și ca pacient, dar să te dai doctor.
Poate merge și la catedră, de ce nu? Nu e învățământul în colaps, suferind, nu sunt copiii bolnavi?
Deci, au nevoie de doctor.
Mă rog, vraci, taumaturg, Numai ei mai pot vindeca, salva școala.


miercuri, 1 martie 2023

Școala viitorului

A! Păi noi iar am greșit, școala viitorului nu e aia în care te trezești la 8 ca să fii pe Zoom, 5 zile din 5, asta-i din ale vechi, ci școala care începe pe la 11 și durează 2 ore și, bineînțeles, luni, miercuri și vineri - o săptămână (aia grea) și marți, joi - altă săptămână (ușoară ca fulgul).
La vremuri noi, paradigme noi. Alte cotituri. Noi am uitat de ID, de FF.
Așa va fi, așa trebuie să fie.
Tu-mi ceri să fiu în Mall, la cafenea, la Eforie, să fiu într-o stare de City break permanentă, dar să fiu și la școală, e cu neputință. HoReCa nu poate trăi fără mine.
Pt cei mici, la soare la mare, la aer la munte, se poate.
Școala printre picături.
Cum a zis și filosoful Jean Pierre Clevetier, școala adevărată, Lache, e cea aerisită, rarefiată, ocazională. Traseul educațional e atât de lung încât nimeni nu te așteaptă pe tine să ieși pe brânci de pe tabletele școlii.
Știți cât de ușor îi iau maul profesorului când sunt pe Zoom? Touch the screen.
La clasă era mai greu, ieșea cu scandal.
"Nu am semnal, nu e bun netu' aici, pierd conexiunea, vă văd, dar nu v-aud, vă aud dar nu vreau să vă mai văd, da, da, latră câinii, măcăne rațele, da, mamaia e surdă, urlă la găini..."

joi, 2 februarie 2023

Am 18 ani. Sunt responsabil?

Nu mai știu cine mi-a zis că profesorii sunt responsabili de elevii de 18 ani. Cu cine se bat, cum votează, cu cine se mărită/însoară și cum, câți copii să facă și cum, cât beau și unde, cât fumează și ce, cum șofează. Pur și simplu, sunt ca niște copii de grădiniță, nu-i poți lăsa singuri câteva minute. Ăștia mănâncă cretă, își toarnă maioneză în cap, se scuipă, n-ai văzut așa ceva. De votat cu cine or vota? Or reuși să se mărite/însoare bine? O partidă bună vreau să zic. Să-i ajut? Îmi fine, îmi fac griji pt ei, dacă beau alcool și apoi conduc, or să vină la mine părinții: profe, de ce i-ai lăsat să bea, să ia substanțe și să se urce la volan, să se desfigureze în bătăi simple, de liceu? De ce, domnule profesor? S-au mutilat, s-au violat unii pe alții. De ce? Mă scuzați, am greeeeeeșșșșșșșșșșiiiiiiiiiiiiiitttttttttttt! Iertare. Eu tot aștept ca atunci când faci 18 ani, bine ar fi și mai devreme, să știi că nu poți să fii atât de prost informat încât, fiind responsabil, major, cum ar veni, să crezi că nu ești responsabil, juridic, evident. Cât de iresponsabil să fii să îți închipui că nu ești responsabil.

Școala noastră cea de toate zilele

Mulțumesc tuturor elevilor care mă primesc cu brațele deschise, care sunt de bună credință și care au bune intenții, elevilor care creează o atmosferă plăcută, armonioasă, de cooperare, colaborare în clase, de bun simț și respect, elevilor care nu mă privesc ca pe un dușman. Celor care prin prezența lor aduc mereu o brumă de civilizație. Care fac din școală o casă primitoare, prietenoasă. Tuturor acelor elevi care se gândesc la colegii lor ca la niște camarazi, prieteni, tovarăși de drum. Mulțumesc elevilor care au ținte, scopuri, care încearcă să priceapă ceva din lumea asta, care se caută pe sine, care desenează, pictează, scriu, care joacă baschet, șah, care învață grele matematici, citesc istorie. Care își descoperă pasiuni și și le cultivă. Mulțumesc tuturor acelora care vor să facă bine în jurul lor, care prin decența, discreția lor sau prin participarea lor entuziastă, ludică, fac orele frumoase, calde. Din care rămânem cu ceva toți cei interesați. Mulțumesc tuturor celor care au legătura cu școala: părinți, profesori, inspectori, directori și care vor să facă lucruri bune pentru școală și pentru copii. Tuturor acelora care se gândesc la mine cu dușmănie, ură, părinte fiind, elev, inspector, director, le doresc: Somn ușor și vise plăcute! Puricii să vă sărute! Iar celor care primesc crapi, cozonaci, contracte, cașcaval, fursecuri, brânză de oaie, porc, care scriu: miau dat, lucurile care le-am făcut, vre-un profesor de filosofie șcl le zic: Poftă bună și să le cadă bine la stomac! Ulcer plăcut! Mulțumesc celor care înțeleg că putem merge împreună pe drum fără să ne faultăm unii pe alții. Care își păstrează calmul, bunul simț, înțelepciunea chiar dacă în jurul lor se scuipă vorbe, se creează grupulețe care se râde, se simte bine, care nu vrea să vorbesc cu noi, care vrea să aibă succesuri și noi le stăm în cale și le producem eșece. Mulțumesc tuturor acelora care fac tot posibilul să îi ocolească, să se ferească din calea deșteptăciunii lor. Știm că nu ne prețuiți, nici noi pe voi, este reciprocă. Dar noi încercăm să conviețium, să spunem o vorbă bună, să oferim un sfat, dacă ni se cere. S-a oprit din păcate legea prin care directorii, primarii, inspectorii, părinții, elevii chiar, își puteau alege profesorii. Ar fi fost extraordinar. S-ar fi adunat ei între ei, perfect. Ar fi mâncat cozonac și porc din șpagă. Păcat. Mulțumesc tuturor elevilor care știu că se pot plictisi la școală, care uneori simt că pierd timpul, dar care vin de drag să mai afle una alta, să mai facă puțină matematică, informatică, română, istorie, să-și întâlnească prietenii, amicii și să-și povestească un film, o carte, o muzică ascultată, care se gândesc să mai îmbunătățească lumea asta, s-o facă mai demnă, onestă. Mai liberă, verticală. Tuturor urâților, urâți la suflet, evident, le doresc: Drum întins, cale bătută! Poate au treabă și noi îi reținem! PS Și pentru a scăpa de întrebarea: Care noi? Voi răspunde aici: noi cei care, până la proba contrarie, încercăm să fim de bună credință, să jucăm onest în jocul ăsta, să avem un oarecare bun simț, să mai civilizăm un pic lumea din jurul nostru.