Se afișează postările cu eticheta anunturi alexandria. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta anunturi alexandria. Afișați toate postările

joi, 17 noiembrie 2011

Psihoterapia tulburarilor anxioase



Traducere de Miruna Andriescu si Gina Oancea
Rezultatul unui laborios efort de cercetare, volumul include atit notiuni teoretice generale legate de tulburarile anxioase, cit si indicatii practice pentru tratamentul acestor afectiuni. Prin aplicarea metodelor descrise, cei care sufera de tulburari anxioase pot fi tratati cu succes, riscul de recidiva fiind extrem de scazut. Fiecare tulburare discutata cuprinde un ghid practic destinat terapeutilor, in care sint descrise metode de diagnosticare si tratament pe care autorii le folosesc de aproape 20 de ani, si un ghid practic pentru pacienti, care le ofera posibilitatea sa inteleaga si sa aplice cu usurinta strategiile terapiei cognitiv-comportamentale.
„Aceasta carte merita un loc in orice biblioteca medicala.” (Journal of the Royal Society of Medicine)

Psihoterapia tulburarilor anxioase - Gavin Andrews

Cuprins:
Aspecte generale ale tulburarilor anxioase • Tulburarea de panica si agorafobia • Fobia sociala • Fobiile specifice • Tulburarea obsesiv-compulsiva • Tulburarea anxioasa generalizata • Sindromul de stres posttraumatic

Categoria Psihologie Psihanaliza

An aparitie 2008

Autor Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe

Editura POLIROM

Nr. pagini 888


joi, 7 aprilie 2011

sunt mai mulţi oameni în mine

sunt mai mulți oameni în mine
mulți sunt greșiți

și când m-am uitat în urmă
am văzut un grătar ca de rigolă
și venea apa amestecată cu frunze și ziare
și oamenii răi se roteau,
se scurgeau așa pe canal

tu poate crezi că pot să-i ucid des
nu
nu e adevărat
ei sunt tot timpul în mine
dar din când în când
privind așa în trecut peste umăr

mă ajută grătarul rigolei
și noroiul, și frunzele moarte, și paginile de ziare, și merele pădurețe putrede, și florile de tei veștejite
să-i amețesc, să le pun piedică, să le dau câte un croșeu
și să-i fac să cadă, să se înece

vezi tu asta reușesc rar
mai mult când n-am bani
mai mult când îmi fac sandvișuri cu pâine și muștar

și îl vezi tu pe ăsta cu cagulă neagră
îl cunoști
te poți uita în oglindă
și dacă ridici ușor cagula
o să-ți surprinzi fața.

marți, 5 aprilie 2011

Numărul copiilor cu ADHD, în creştere




Numărul copiilor cu ADHD, în creştere



11 copii cu deficit de atenţie sunt trataţi în prezent de consilierii de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (CJAP) Teleorman


Alţi 20 de copii sunt suspecţi de această tulburare comportamentală. În fiecare clasă există cam doi-trei copii care suferă de această afectiune.

Reprezentanţii CJAP spun că numărul copiilor care sunt afectaţi de ADHD, (în engleză Attention Deficit Hyperactivity Disorder sau Sindromul hiperchinetic cu deficit de atenţie), este în creştere. "A crescut numărul copiilor afectaţi de ADHD. Motivul este acela că părinţii nu mai sunt atenţi cu ei. Se gândesc doar că micuţul este neastâmpărat. Cel mai bine ar fi ca problemele să fie depistate înainte de împlinirea vârstei de 7 ani. Un copil afectat prezintă dificultăţi de atenţie şi concentrare, comportament impulsiv şi hiperactivitate", a spus Alina Nicolae, profesor consilier psihopedagog în cadrul CJAP.
Specialiştii le recomandă părinţilor sau profesorilor care observă că micuţii sunt mai agitaţi, să vină cu ei la centru. Aceştia fac doar o evaluare, însă diagnosticul poate fi pus numai de un medic neuropsihiatru. "Părinţii vin cu copiii la noi, iar noi îi îndrumăm către un medic specialist. Diagnosticul este pus în urma unei analize comportamentale a copilului în diverse medii, care durează şase luni. Tot medicul, le oferă medicamentaţia adecvată şi aici vin pentru terapia comportamentală", a mai spus Alina Nicolae.

Terapia este gratuită

După ce au fost diagnosticaţi de medic, copiii încep tratamentul la unul dintre centrele judeţene de asistenţă, coordonate de CJAP . „În funcţie de vârsta copilului încercăm să îi explicăm ce înseamnă boala pe care o are şi cum trebuie să se comporte adecvat. Tratamentul pe care îl acordăm noi constă, printre altele, în diferite jocuri pentru concentrarea atenţiei, puzzle sau jocuri de rol. Această terapie comportamentală pe care o face la noi, este gratuită", explică specialistul.
În cazul în care un copil are ADHD şi nu este tratat la timp, boala poate avea repercusiuni grave pe viitor. „Netratarea acestei boli poate duce spre depresie, agresivitate, comportament antisocial, anxietate. Un adolescent cu ADHD poate deveni nesupus, violent chiar, poate abandona studiile, poate începe să consume droguri, se implică în activităţi de risc, delicvenţă. Majoritatea delicvenţilor din penitenciare au ADHD", a mai spus Alina Nicolae.

Sprijinul părinţilor, esenţial

Reuşita terapiei este influenţată în mare măsură şi de implicarea părinţilor şi de cât de bine respectă programul pe care trebuie să îl facă acasă, cu copilul. „În afară de terapia de care copilul beneficiază în cadrul CJAP şi a medicaţiei prescrise de medic, este foarte important ca părinţii să respecte un program foarte ferm şi acasă”, a mai spus Alina Nicolae.

articol realizat de Cristi Ştefan şi apărut în Adevărul de seară (Alexandria) (11 februarie 2011) legatura catre articol

luni, 4 aprilie 2011

Prietena copiilor cu probleme socio-emotionale



Nicolae profesor consilier CJRAE/CJAP Teleorman

Profil

Născută: 14 mai 1983, Calafat, judeţul Dolj
Studii: Facultatea de Istorie, Filozofie şi Geografie, secţia Filosofie-Sociologie, Univ. din Craiova
Profesie: profesor consilier psihopedagog
Familie: căsătorită, nu are copii

Alina este profesoară la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Teleorman şi-i ajută pe elevi să se integreze mai uşor în societate.
Alina a ales Facultatea de Filosofie pentru că îi plăcea foarte mult acest domeniu, dar pentru că nu a mai găsit un post în învăţământ, după ce a lucrat la o grădiniţă şi la un liceu din Turnu Măgurele, a dat concurs pentru postul de profesor consilier la CJAP Teleorman.

Tânăra povesteşte că a vrut dintotdeauna să fie profesoară şi i-a plăcut mai mult să lucreze cu copiii. Aceasta spune că adulţii au mai multe prejudecăţi şi au deja nişte tipare, gata formate, după care se ghidează. “Copiii sunt mai deschişi, mai liberi, poţi să îi formezi tu. Pot să îi ajut să crească puţin altfel”, spune consiliera.
Alina Nicolae lucrează atât cu preşcolari cât şi cu elevi din ultimul an de liceu. Copiii vin la centru cu diferite probleme. “Unii sunt aduşi de părinţi, alţii de diriginţi sau învăţători. Sunt destul de puţini copii care vin din proprie iniţiativă”, mai spune psihopedagogul.

Îi scapă de fobii

Cei mai mari, care vin să o vadă pe Alina Nicolae, au în general probleme emoţionale sau probleme cu părinţii şi profesorii. “Unii sunt aduşi pentru că au foarte multe absenţe . Preşcolarii şi cei de clasa I sau a II-a au alte tipuri de probleme. Ei nu vor să se trezească dimineaţa să plece la şcoală pentru că sunt foarte ataşaţi de mamă sau de persoana cu care stau ei acasă”, povesteşte tânăra. Aceasta se ocupă şi de elevii de gimnaziu care pot avea dificultăţi de vorbire, apărute pe fondul problemelor emoţionale. “Copiii se bâlbâie şi din cauza unor profesori care mai ţipă la ei şi ei se fâstâcesc iar părinţii nu ştiu ce să le facă, astfel ei devin şi mai anxioşi, nu mai ridică mâna să răspundă la ore. Pot să apară tot felul de fobii, cum ar fi cea socială”, adaugă consiliera.

Dialoguri virtuale cu extratereştrii

Pe lângă consiliere, psihopedagogul de la CJAP se ocupă şi de partea preventivă. Cu preşcolarii lucrează pentru dezvoltarea inteligenţei spaţiale. “Avem tot felul de cuburi şi jocuri prin care îi învăţăm să gândească în spaţiu. Mai lucrez şi pentru dezvoltarea simţului artistic şi a empatiei”, spune Alina Nicolae. Pentru a stimula empatia aceasta a creat exerciţii prin care cei mici joacă pe rând rolul de părinte şi copil. Pentru stimularea imaginaţiei profesoara simulează dialoguri virtuale între copii şi extratereştrii.

Întrebări şi răspunsuri

Cum ar trebui să se poarte părinţii cu cei mici?

Chiar sunt părinţi care nu ştiu să îşi crească copiii. Sunt copii cărora părinţii nu le-au spus niciodată vreo vorbă bună sau vreo încurajare. Părintele trebuie să îşi dea seama ce fel de copil are.

Consiliaţi şi copii cu afecţiuni psihice mai grave?

M-am întâlnit şi cu copii cu autism, cu epilepsie sau copii care au un părinte decedat. Mai sunt şi multe tentative de sinucidere, deşi pentru acestea ar trebui mers direct la psihiatru.

Ce îi place

Îmi place să citesc, să mă plimb pe jos, să pescuiesc. Cartea mea preferată este „Lupul de stepă” a lui Hermann Hesse. Îmi place şi să fiu în mijlocul oamenilor, să comunic cu ei.

Ce nu îi place

Nu îmi place când oamenii nu au onoare. Nu îmi place nici când oameni nepregătiţi ajung în funcţii în care iau decizii complet aiurea, care ne afectează pe toţi.

articol apărut în Adevărul de seară, luni, 10 ian 2011, semnat de Sebastian Faur
link aici

sâmbătă, 26 martie 2011

my story, my life, my dream

(poezie pentru copii)

Purtam etichete pe mine
Deşi nu eram magazin
Mi se lipeau de frunte, de ochi,
De mâini şi picioare
Mergeam ca-n noroi, ca pe fiare.

Voiam să fiu delfin
Cu aplauze, public, decor
Să aud acolo în difuzor
Bis, bis... Delfinule vis!

Mama murise de mult
Tot emiteam semnale
Niciun raspuns
Din spate, în trombă, cu valuri şi vânt
venea un rechin
Unde să fug, unde să m-ascund, unde şi când?

Din departare ca prin vis
O briză uşoară zicea
Aici e golful "mi-aţi promis"
Un golf cald, calm, liniştit
Un paradis!

Şi ca o himera
Nişte semnale slăbuţe de tot
Mă făcură să înot, să tot înot
Inima îmi sărea din piept ca o minge
Şi cu mine în goana nebună
De-a dreapta şi de-a stanga
Unii de-ai mei
Isteţi, jucăuşi şi cuminţi
O mama-delfin si un tata-delfin
Scăpasem de cel cu viteză si dinţi
Of, Doamne, lacrimi fierbinţi
Îmi sărau ochii si gura
Nici nu-i văzusem acuma
Preţ de o clipa n-am înotat
Pe spatele lor eram purtat
Ca pe o perna cu apă şi trandafiri
Calzi, uşori şi senini.

merita o vizita <http://adresavali.blogspot.com>