desanai small angels

coboram din tren în gara basarab
ceață smog fum grătare votcă
hoți bișnițari karatiști ai huilei
mă așteptai într-un taxi
într-un furou alb dantelat
ca rusoaica lui gib

aveam eu fantezia asta, lorizda
că văzusem două panarame îmbrăcate așa când eram copil
în gara din buzău
dimineața
de se uita lumea ca la urs

și-mi plăcea piesa asta la nebunie
stau în unitate
fac târâș pe coate
fac sectoare și plantoane
pân’ la liberare

plecam în trombă spre garsoniera ta
o închiriaseși pentru mine, lorizda
coboram târziu în noapte să bem o cafea la dozator
să cumpărăm țigări și condoms
tu te aruncai pe burtă în zăpadă
și ziceai că dacă dai din mâini ca și cum ai înota fluture
desenezi îngeri, small angels
cât te iubeam, lorizda.

© raul t. modig™

i am immortal brahman, lorista

până în clasa întâi am aiurat
stăteam așa sub plapumă în iernile reci
și ridicam o mână deasupra capului
și strigam grădi, grădi

îmi plăcea la grădiniță
copiii îmi spuneau lori
aveam așa niște codițe
prinse cu bile cât toate zilele

la școală am aiurat mai rar
m-am întâlnit cu tine când stăteam în internat
și băieții îmi ziceau lorizda
te-ai apropiat și mi-ai spus
i am immortal brahman, lorizda
vorba asta mi-a plăcut, ți-am zis apoi că nu mă cheamă așa
ci lorista
dar ție ți-a plăcut să mă tot strigi lorizda, lorizda

te certai cu pedagoaga, începusei s-o înghesui prin colțuri pentru mine
te iertam
că tu erai brahmanul meu
aduceai în internat vinifruct, trocadero, calypso și pentru mine aurora
ți se dusese vestea
trezeai tot palierul
lorizda, lorizda
mă iubeai nespus
te băteai pentru mine din orice

ți-aduci aminte când am ieșit noaptea pe ascuns să fumăm, să bem o cafea
și ai început să te bați cu unul care căuta prin gunoaie
i-ai dat câteva picioare dar erai beat și ai căzut
apoi te-a prins de piept de la spate și nu mai puteai să respiri
și l-am lovit cu un lemn în cap de am crezut că l-am omorât

apoi te-am pierdut că într-a unșpea m-am măritat cu un băiat spelb, cu stare
auzeam vești despre tine
că ți-ai lăsat mustață ca de niro in jackie brown și-ți ziceai washington
și hrăneai toți câinii orașului
strigai câinilor, liniște, sunt eu, patronul

îmi răsunau și acum în minte vorbele tale
ține minte trei cuvinte, lorizda
p**a, paru', postăvaru'

te-am întâlnit târziu, am lăcrimat
tu ai plâns și ai rostit ca niciodată
i am immortal brahman, lorista

Despre viata ta, a mea, a noastra

Indiferent cine esti, indiferent incotro de indrepti, ideea este sa ai onoare, sa iti respecti cuvantul dat, sa fii vertical, sa nu te lasi furat, manipulat, mintit.
Poate ca parintii tai mint, fura, nu este obligatoriu sa-i urmezi, nu este necesar sa-i asculti pe cei care au aratat ca sunt suspecti, fatarnici.
Probabil unul dintre voi are un parinte care este inspector scolar si care a fost pus in functie pe criterii politice... tu, probabil, nu mai ai ce sa-i faci, nu mai ai cum sa-i schimbi firea, comportamentul, insa tu poti fi altfel, mai mandru, mai demn, mai drept.
Poate ti se pare dur ceea ce spun, insa ignora-ti parintele, nu ai ce invata de la el, nu merita sa inveti sa fii lingusitor, supus, cu mai multe fete.
Intrebarea care probabil iti vine in minte este urmatoarea:
ce castig? sau de ce sa fac asa?
Nu este exclus sa existe nenumarate raspunsuri la aceasta intrebare, care mai de care mai inteligente, mai argumentate, mai complexe, insa raspunsul meu este acesta: pentru ca asa vreau.
Vreau sa nu fiu mintit, sa nu fiu furat, sa nu fiu manipulat... vreau sa pot spune ce gandesc fara teama, vreau sa-mi pastrez verticalitatea, onoarea, vreau sa ma bazez pe mine si pe ceea ce stiu eu sa fac, nu pe parintii mei, care lucreaza cine stie unde.
Daca ma respect si daca, de exemplu, raman corigent la geografie, nu trebuie sa ma duc la mama sau la tata sa vorbeasca cu nu stiu cine care sa vorbeasca cu profesorul de geografie ca sa ma treaca fara sa invat. Daca esti demn, invata si ia examenul respectiv, daca profesorul este absurd, nedrept, incorect, da-l in judecata, nu te costa nimic, de ce sa-ti fie frica.
Prin urmare indiferent daca esti profesor, sau sofer, sau inginer, sau inspector comporta-te ca un om adevarat.
Poti sa inveti de la toti cei din jurul tau... ce merita si ce nu merita sa faci. Nu e deloc rau sa ai o tinta, un scop, sa iti doresti ceva, insa in atingerea scopului nu trebuie sa-ti bati joc de cei de langa tine, ca nu este exclus sa vina un altul care sa-si bata joc de tine.
Ce sa-ti placa la un om dubios, la un om cu un caracter suspect? Nimic.
Chiar daca acel om este foarte bun dpdv profesional il admiri, respecti pentru asta, insa nu poti sa ai incredere in el, nu poti sa spui ca ar fi de urmat in comportamentul lui.
Cand intalnesti astfel de oameni e bine sa te feresti de ei, nu te costa nimic, e gratis, free.
Amenintarile unora dintre ei nu trebuie sa te sperie, ci sa te faca sa zambesti de cat de limitati sunt, pentru ca nu esti santajabil, si, la urma urmei, ce poate sa-ti faca, cel mai rau lucru e sa te omoare, insa nu e intotdeauna asa de simplu.

Pentru cei care sunt apti fizic si mintal, cam asta inseamna sa-i ajuti cumva, cam asta inseamna sa le dai un sfat, sa-i indrumi.
Poti incerca sa le trezesti potentialul, sa le descoperi talentele, inclinatiile, poti incerca sa faci din ei niste oameni demni, greu de pacalit, greu de ucis.

In tot ceea ce faceti sa aveti in minte ideea ca merita sa devii, de exemplu, actor, sau profesor, sau medic, pastrandu-ti in acelasi timp demnitatea.
De ce sa copiezi la examene, de ce sa te minti pe tine, ce faci cu notele, ele nu valoreaza mare lucru, nu trebuie sa pui atata pret pe ele. Daca vrei sa devii actor chiar ca nu conteaza deloc ce note ai, intrucat susti un examen si, daca esti bun, vei fi student la UNATC (Universitatea de arta teatrala si cinematografica I. L. Caragiale).
Tu crezi ca Dinica a avut note mari la liceu sau la scoala profesionala?
Eu nu cred. Si cu toate astea a facut Institutul de teatru si film si, in plus, mai ales, este un actor exceptional.