adunam zile
din ochii mei curgeau mici bile de cupru
ca nişte capete trucate rânjind asurzitor
îmi era frică
pierdusem totul
citeam mii de versuri de o lentoare inimaginabilă
de o diluare infinită
râdeam surd, mecanic
nişte pungi de plastic îmi dansau prin faţa ochilor,
tatăl meu mort îmi definea auzul.
http://adresavali.blogspot.com
alexandria, teleorman, sud, pe garla
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu