ambidextru
care mângâia trotuarele ude, mizere
privit de la fereastra, de departe
cu un snagov
cu o halucinatie
tu ma priveai batjocoritor
se facea ca eu eram eu însumi
si fumam
si uitasem
si visam un gunoier mahmur si tare tacut
amnezic
uitasem ca m-am nascut într-o toamna, într-o
sâmbata, cum multi altii
fumam absent si paream doctor, doctor, nu
medic,
nu traisem decât o spaima pe pamânt
câteva sopârle rozalii alunecau pe legile
logice
ziua începuse cu o dez-amagire
clipele sclipeau stins în caderea lor libera
si stinghera
n-aveam nici un prieten comun
rupeam bucati de geam cu infinita maiestrie
pareau dreptunghiuri translucide de ciocolata
citeam un roman total abstract si sterp
nu simteam absolut nimic
de exemplu: scârba
credeam cu tarie si încapatânare în literatura
apofatica
zi dupa zi ploua
mersul meu runic pe nisipul ud al gârlei era
fortuit
bucuria îmi dansa cu tristete în urzeala
mintii
cred ca era noapte si eram de-o ignoranta
colosala
aveam oarecari sentimente confuze, oarecari
vise mizerabile sau marete
credeam atât de tare în gunoierul meu încât
îmi venea sa urlu
difuz si dispersat, cautam inconstient si
sumbru, zi dupa zi, sclipirea de-o clipa a mintii, claritatea privirii
apoase
mda!
eram o desavârsita tesatura incoerenta
demna de compasiune
poate unde dansam înca spasmodic, poate unde
pluteam înca buimac pe valurile meschine si
cilibii ale adolescentei
eram prea tânar, prea dement,
prea figurant
am luat asta drept temei satisfacator, drept
justificare
n-am izbutit sa fiu niciodata la înaltimea
degetele mele sau arareori
limbajul îmi era absolut necunoscut
ochii: halucinati, pumnul: necrutator.
--
nextval
nextval_van@operamail.com
--
http://www.fastmail.fm - mmm... Fastmail...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu