marți, 16 august 2011

cantec de adormit vigilenta

ma gândesc cum sa strabat ziua de mâine
îmi sta toata în fata
solara violenta mândra

as scrie un cântec de adormit vigilenta
pe-aici totul cade în derâdere, în sictir

în apropierea sfârsitului
gasesti destule amintiri luminoase
fratele meu stupor si sora mea coma
mergeau la brat
ca doi siamezi transpirati si sedati

n-as fi vrut sa te vad
nu, nu încheiasem pactul cu viata
eram în balanta
scriam despre tine
dar nu asta voiam
stiam multe începuturi
le evitam

si peste siguranta lor rutiniera
îmi erai cunoscuta
nu ma surprindeai.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu