e o tampenie sa fii moralizator...
sanchi, nea gogule, dau io-n mata!
eram langa pod, toti declasatii erau acolo, acolo scrisi cu vopsea pe
picioarele podului...
pai stiam noi ce e bine, pai aveam noi vreo idee despre ce urma sa
facem sau ce o sa se intample cu noi...
ca nu s-a ales praful si ca n-am ajuns la colibasi a fost un noroc, un
miracol...
la altii n-a functionat, unii au murit, unii nu, exista inca... merg,
fumeaza, mai intra, mai ies, sunt.
si eram putin speriati, d-aia nu s-a lipit de noi chiar tot raul, nu
prea ne placea ce vedeam, pai eram noi intr-o seara si, clatinandu-se,
venea spre noi unu falu', am coborat scara de la subsol, era bezna,
ba, a venit gramada peste noi, n-am stiut cum sa iesim de-acolo...
rupti, juliti.
el venea sa zaca acolo, sa doarma... mai facuse asta dar cine stia...
ne trimiteau in suturi sa luam bautura de la alimentara, luam calypso,
trocadero, vinifruct, dar si aurora din care ne dadeau si noua o
gura...
pai stiam noi incotro s-o luam, stiam noi ce e aia scoala, cand unii
de-ai nostri furau din scoala pusti cu aer comprimat care erau
folosite PTAP (pregatirea tineretului pentru apararea patriei)...
mintea noastra era populata (sic!) de cerculetu', fete, nasturi,
colibasi, tigari pescarus, dacia, golf, snagov...
barbut, vinifruct, tecola, merdenele, baton, corabioare, langosi,
eugenii... ne era foame tot timpul, descreierati, declasati, agitati,
febrili, hiperkinetici, deficit de atentie...
plecam din casa cam pe la 9 dim ma intorceam la 2 fara cateva min.,
intalnindu-ma cu colegii care se duceau la scoala, luam mapa aia si ma
duceam si eu...
cand mancam n-am aflat niciodata...
