impanzirea rosie

vezi tu pata asta de sange
poate fi a ta
asa ca ar bine sa continui

era un barbat care facea distinctii literare
n-am reusit sa-i vad fata
cum nici pe-a dvs. n-o vad

incearca sa vezi pata asta
ca o emotie ca un tipat de cocos
ca un mac

in camera de garda fila un neon
himenul asta zdrentuit
capata o culoare incerta cu reflexe metalice
ar fi cazul sa spui cum a fost

am gresit o singura data acum
in rest am furat fara cusur
furam iarna pe viscol noaptea
imi construisem o bata
turnasem plumb intr-una base-ball
era naucitoare
furam bijuterii

tipatul cocosului l-am auzit tarziu
in zori
pata e din capul meu
ca un mac
ca un camp de maci mi se-ntuneca mintea

zgura pe apa

un ochi de smoală fierbinte mai rămasese
cât o ceșcută de cafea
cât un mic vulcan noroios de la berca

ochiul putea fi modelat
chiar împărțit
restul era zgură o fărămițai cu tesla
un fel de zahăr negru
fără nicio pagubă
te-apropiai greu de ochiul ăsta bolborositor

dar cine să zică bogda proste
pentru o linguriță de smoală cu bule
pentru o punguță de hârtie cerată cu zgură

acuma mă gândeam dacă intensificam bolboroseala
mai topeam ceva din zgură
asta era ținta
ăsta era proiectul

m-am dus cu o fotografie cu ochiul
la un călugar
sporește arderea, nu e timpul pierdut
și risipeste zgura pe apă
așa mi-a zis

3 zile fara tine

în prima zi ţi-am zis
că plec să caut un noul testament
de buzunar
n-am mai ajuns mi-a fost greu
am trecut prin centru
graffiti cu poruncile
să nu ai alţi dumnezei afară de mine!
să nu ucizi!
am mers până la filatură
ştii aici e tot mai trist
seara m-ai certat
că am fost îmbrăcat subţire că am fumat mult
n-am stat şi eu niciodată în cealaltă parte a oraşului
să am soarele în spate
să nu mai îmi bată lumina asta în ochi când merg spre muncă

a doua zi ţi-am spus că mă duc
să mă uit de un rucsac
mi-am luat unul de elev cu david villa
şi câteva cărţi reviste
tot aveam impresia că am uitat ceva
tot visam urât
seara am ascultat teatru la radio

în a treia zi te-am aşteptat
ca întotdeauna sumbru malefic
aveai aceeaşi aură divuză

târziu în noapte cineva asculta un radio
niste ţevi ţiuiau golite de apă
dimineaţa aveam ochii uscaţi
memoria arsă

cantina

tu nu vezi ce frumos scrie securistu' asta
si vorbeste
cald rotund carnos
si toarna toarna
si vomita
dar varsa asa ca un prunc
la pieptul mamei
scancind

inghiteam ultima lingura de supa de zarzavat 70 bani
ma stergeam la gura cu dosul palmei
cantina era la cativa pasi
ploua cu galeata
imi inghetasera mainile
miroseam a tutun

stii sunt la un restaurant zicea securistu'
da servesc pranzu'

tie nu ti-e sila sa mananci aici
de ce dracu' esti asa de fricos

curgea apa pe geamurile mari
se intunecase
aveam fetele alea usor cadaverice de la foame de la lumina neoanelor
tocmai vorbisem cu lectorul astazi
mi-a zis
imi dai numai vesti proaste
esti ca un inger negru ca o cobe

invaluit in fum coboram treptele
in semiintuneric
jarul tigarii tot timpul aprins
ca un led rec
al unei camere web divine
foarte silentioase.

o carpa imbacsita

dintr-o pubela iesea o fisia de sac de gunoi
ca un doliu
ca o cioara

prin minte imi trecea aceeasi iluzie
iluzia ca avem bratele incordate
cum zicea damiev

tu credeai c-o sa imparatim pamantul
tu credeai
priveam peretele umed
al garsonierei noastre
de la al 9-lea etaj

te ascultam tacut
cineva tara ceva pe scari
tabla burlanului canta acelasi cantec
dezmembrat

tu credeai ca putem pluti
iti inchipuiai ca putem inota ca omul amfibie
nu era taramul apelor
nu era desertul madmax

era un petec de sac de gunoi
fluturand
ca un doliu
ca o cioara
ca o carpa imbacsita de memorie
si sudoare.