Se afișează postările cu eticheta vedea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vedea. Afișați toate postările

sâmbătă, 31 ianuarie 2015

malu roşu 8

și de ce nu pleci ?
tot vorbești, tot spui, vorbești ca o moară stricată... ai face, ai drege...
de ce nu pleci ?
noroiul ne ajungea până la glezne, mergeam rău, ne împotmoleam, înnămoleam, călcam în smântâna asta, era pământ, argilă. alunecam, ne uitam la bocanci.
dacă ne trece de glezne, înghețăm. era ceață, frig, bătea vântul. am câteva fotografii de-atunci. eram pe o baltă la pielea. balta satului. la drum era o troiță cu un scris ciudat, agramat și naiv ca în cimitirul vesel. aici m-am uitat mai bine mai târziu. pictorița prioteasă marieana a preotului ilie dracșan teleormanu.
am plecat de lângă apă, mi-era frig. mi-e frig și-acum. și puțin rău. m-am întors la mașină și-am ascultat muzică la un telefon. voiam să ascult radio. n-am prins nimic. se auzea vag un radio bulgăresc. radio horizont. de la pleven venea. mai știi când fumam pleven, mațule ? care cred că are semnal până la brașov.
sunt unele friguri care nu mai ies din tine niciodată. de care nu te mai vindeci. sunt răuri care nu mai pier, sunt în tine mereu, sunt undeva în inimă. sau în creier. n-am reușit să le localizez. ești pur și simplu mereu într-un dezechilibru electrolitic.
eu nu mai pot scăpa, mațule, de răurile astea. mi-e milă mereu. e o boală, îmi fâlfâie inima, mi-e frică. a început să-mi fie tot mai frică și eu nu mai pot pleca, deși în fiecare zi mă gândesc la asta, dar nu mai pot pleca nici din mine, sunt în mine ca într-o închisoare.
din mila asta nu mai ies și chiar azi am zis: gata, e timpul să mă gândesc la mine !
dar nu e ușor. un câine e ca un copil și un copil e ca un câine. eu sunt ceva uzat, sunt un ulei după prăjeli multiple, aproape un deșeu, sunt bun încă de-o feștilă, de-o lampă cu fitil și casa va mirosi a cartofi prăjiți. până la etaju' 10. zzeeeeceeeeeeee !
eu nu sunt un copil și de mine n-are cum să-mi mai fie milă, să-mi plâng de milă, da.
eu am avut timp, mațule !
am avut !
ăsta era totuși cuvântul: rătăceam. nu ne găseam locul. liniștea. cum naiba ajunsesem și pe balta asta numai Dumnezeu știe.
noi ne rugăm la Dumnezeu din frică, repede, precipitat. când simțeam că-mi pierd suflul, când pulsul mi se accelera, începeam să mă rog și mă rugam ca și cum aveam friguri. îmi veneau în mintea blocată vorbe: rugăciunea inimii, serafim de sarov, un univers cu o singură ieșire, iutlanda posibilă, pelerinul rus, cântecul cântat de cezar ivănescu, cel cu rusia, cu genunchii, până începeam să mă încălzesc și să încep să vorbesc întruna, să râd, să repet, mă trezeam, îmi recăpătam memoria, arsă o clipă, și vorbeam, ca acuma. apoi mi-era atât de cald că începeam să mă dezbrac, rămâneam în tricou pe un frig de-ți îngheța inima.
nu mai vorbi atât ! odată o să rămâi rece ! niște ancore mai mari n-ai, să dăm la japcă ?
mațule, tu nu înțelegi, nu înțelegi, mi-e milă, parcă-l omor pe Dumnezeu, mi-e milă rău, mi-e frică, noi când mai murim, mațule ?
când o fi !
și nu este ? nu e deja ? la ce mai suntem noi buni ? ce mai facem noi bine ? ucidem pești ca niște descreierați, omorâm întruna și păzim țevile boierului nicolae până murim. noi așa o să murim: păzind țevile astea !
stai că mi-am amintit ! uite, romanațiul e mai sus, adică mai sus de nivelul mării, decât deliormanul nostru, păi oltu' vine de unde vine și se varsă în dunăre pe la turnu după ce taie doar puțin deliormanul, vedea vine din jud. argeș și se varsă dincolo de zimnicea. bă, mațule, una e cel mai sudic punct, alta e cel mai jos, că puteai să fii cel mai sudic, dar nu cel mai jos. uite aici, smârdioasa, izvoarele, zona asta e cea mai de jos, aici se întâlnesc vedea, teleormanul, valea găuriciu și altele, de-aici și numele: izvoarele, e pământ bun, negru, fertil. suntem cel mai de jos pământ. suntem pământ. noroi.
noi așa nu ne mai încălzim. oprește aici să iau niște iancu sau unirea.
și niște țigări, ia nistru !

joi, 6 iunie 2013

un gandac pentru clean

chiar frumos... multumesc. am avut noroc: mi-a rupt firul la nod... nu mai stiu 0,16 sau 0,18. pe vedea l-am prins. fiind joi nu erau pescari la pietre si era multa liniste, i-am vazut cum patrulau erau vreo 2,3...

am incercat vreo 10 muste (aratari)...

pe urma m-am gandit sa pun un gandac maricel si gras.

a tasnit, a inghitit, l-am intepat... fir intins si numai bine!

marți, 27 decembrie 2011

peste pe vedea teleorman

nu mai e peste pe vedea...
un pescar zice ca este.
eu zic ca in zona baraj alexandria nu mai este sau e, dar e rar...
a plecat...
s-a dus...

e balastiera in alexandria, e una la nanov, la podul vechi se lucreaza pt. inlocuirea tevilor alimentare apa ce vine (apa) de la laceni...
drept urmare, apa e mai tot timpul tulbure, in plus, e batuta zilnic de parasute, postrovoale... alau (tarbus)...

in al doilea rand, nu sunt locuri pt. iarna la clean, nu sunt buturugi, pietroaie, maluri abrupte... si nu e apa adanca aproape nicaieri...

ce peste sa fie? clean... dar e sperios si prefera iarna locurile oxigenate, apa mai limpede, mai adanci, dupa obstacole mari, nu vaneaza la suprafata ca vara, toamna...

alt peste nu are cum sa fie in aceasta perioada si in zona alexandria...
cativa pietrari micuti...

stiuca, nu
biban, nu
caras, nu
crap, nu

nici oblete nu mai e...

vara, toamna mai gasesti cateva locuri de clean la plesnite, cateva repegusuri, intinsuri, in plus, muscareste, vaneaza la suprafata sau intre ape, mai sunt locuri curent rapid-curent lent... iarna nu merge aici, n-are energie pt. asta...

acolo unde am prins anul trecut in perioada Craciunului, de pe un mal inalt insorit, unde e apa mai adanca si mai linistita, se lucreaza la tevi, aproape i-au schimbat cursul ca s-a excavat si s-a pus apoi pamantul...

iarna e aproape de negasit un loc de clean.
ramane varianta teleormanul, dar si acolo vin la pescari de nu stii incotro s-o mai apuci...

of, ce rauri, parauri amarate!

duminică, 13 noiembrie 2011

clean noiembrie vedea

e frig... apa spre tulbure, innorat... pestele s-a ascuns, cate un
clean mai nefriguros iese din adanc si ataca buchetul de viermusi...
prins in mana e rece-rece dar foarte viguros, astept zapada sa incerc
la ficat pe un ger cumplit, rapitor fiind se hraneste si iarna, ataca
din agresivitate si oportunism...
e de studiat...

duminică, 30 octombrie 2011

atunci pe vedea pescuind pe grindina

cleanul n-a fost de gasit. iata aici un ghid de pescuit la clean pe râuri (albine, lăcustă, bondari, ficat): ghid pescuit clean pe râuri

atunci pe vedea pescuind pe grindina... la mreana, niste mrenute...

--
adresavali.blogspot.com

marți, 5 iulie 2011

câine de urmărire

mă duceam la pescuit mergeam cam în străchini hipertensiune tulburări
de echilibru
văd un câine lup
să nu mă muşte
nu, vă duceţi la pescuit? pe malul ăsta?
p-ăsta
ştiţi, vă rog şi eu ceva,
călcaţi mai apăsat pe iarba asta, n-o răvăşiţi, doar călcaţi aşa greu
el e câine de urmărire, o să vă găsesc, vin cu el legat
de data asta nu m-a gasit, l-am auzit pe dig,
am avut noroc

--
adresavali.blogspot.com

duminică, 19 iunie 2011

pescuit mental

mi-a zis azi instalatorul că mai bine mă duc la pescuit la
întâlnitură, acolo unde se uneşte teleormanul cu vedea, pe la beiu,
storobaneasa, cervenia.
aşa că o să-i spun lui dumi să mergem acolo data viitoare, cu toate că
mai mult ca sigur sunt plase etc.

aşa că mai bine nu.
o varianta ar fi să pescuim mental, de ex., aseară, am prins vreo zece
cleni la lăcustă. cleni viguroşi.

--
adresavali.blogspot.com

pescuit cu frontiere

am fost la pescuit pe langa bujoru, pe
vedea... numai setci, plase... cat vedeai
cu ochii si cald 100 de grade C. am prins
niste caras frumos cat degetu´. adevarul
e ca nu se poate pescui aproape nicaieri.
a! si uitasem am prin un bat, un tarus de care fusese candva legata o
plasa... si damiev a prins un rac cat degetu´ unui
copil. si dumi a prins o plasa la varga. n-a
putut s-o scoata!!! data viitoare mergem
sa pescuim la clonc poate prindem ... un sobolan de
apa sau un telefon mobil, sau o lanseta agatata in plasa.

ma, ca idee, in germania o fi la fel?


--
adresavali.blogspot.com

duminică, 15 mai 2011

pescuit nonstop, pescuit imposibil, fir destins!, fara nicio iesire


unde sa mergi la pescuit in ac. sud?
de ex. astazi... foarte cald, ingrozitor de cald si nicio farama de
umbra, nicio pala de vant, nicio o adiere.
unde sa mergi in teleorman ca pescar sportiv... cu permis, pe ce apa?
ai cateva variante, toate dementiale: vedea, teleormanul, oltul,
glavacioc si or mai fi si altele.
sa le eliminam pe rand, precizare: punct de plecare alexandria,
dunarea este departe, 40-50 km la zimnicea sau turnu, nu poti merge pe
jos, cu autobuzul sau trenul faci aprox. 35-50 min., sa te cari prin
microbuze cu scule de pescuit... in fine, cade. revin.

teleormanul: bicicleta sau microbuz, sau ocazie, ramane bicicleta, dar
se duce si ea, drum european E70 spre bucuresti, risti sa ajungi la
morga sau cimitir, plus ca pe anumite zone cred ca e interzis... deci
cade, doamne, si ar avea umbra ca e o padure pe-acolo, of, racoare.

oltul: doar la turnu magurele, nu mai revin, e departe, varianta doar
microbuz...

glavacioc: un parau, o iluzie, o idee, o parere... naiba stie.

ramane vedea, trece pe la marginea orasului, nu sunt locuri, nu e
umbra, e un rau amarat, mori de cald, e multa lume, e galagie, te
topesti, te sufoci si mai prinzi rar cate un clean peste 25 cm sau
cate un caras mai acatari, in rest, maruntis si cald, insolatie soto,
unde sa ma duc la vara la peste, unde?

daca astazi m-am topit, m-am ars, m-am prajit, dar la vara, aoleu... incotro?

raman baltile, dar sa fie umbra si nu prea e.
si sa fie la un pret rezonabil, ca doar nu prindem balene.

sud, arsita, imprafosare, canicula, curg apele pe tine, un cosmar.

--
adresavali.blogspot.com

sâmbătă, 12 februarie 2011

zgura pe apa

un ochi de smoală fierbinte mai rămasese
cât o ceșcută de cafea
cât un mic vulcan noroios de la berca

ochiul putea fi modelat
chiar împărțit
restul era zgură o fărămițai cu tesla
un fel de zahăr negru
fără nicio pagubă
te-apropiai greu de ochiul ăsta bolborositor

dar cine să zică bogda proste
pentru o linguriță de smoală cu bule
pentru o punguță de hârtie cerată cu zgură

acuma mă gândeam dacă intensificam bolboroseala
mai topeam ceva din zgură
asta era ținta
ăsta era proiectul

m-am dus cu o fotografie cu ochiul
la un călugar
sporește arderea, nu e timpul pierdut
și risipeste zgura pe apă
așa mi-a zis

marți, 1 februarie 2011

o carpa imbacsita

dintr-o pubela iesea o fisia de sac de gunoi
ca un doliu
ca o cioara

prin minte imi trecea aceeasi iluzie
iluzia ca avem bratele incordate
cum zicea damiev

tu credeai c-o sa imparatim pamantul
tu credeai
priveam peretele umed
al garsonierei noastre
de la al 9-lea etaj

te ascultam tacut
cineva tara ceva pe scari
tabla burlanului canta acelasi cantec
dezmembrat

tu credeai ca putem pluti
iti inchipuiai ca putem inota ca omul amfibie
nu era taramul apelor
nu era desertul madmax

era un petec de sac de gunoi
fluturand
ca un doliu
ca o cioara
ca o carpa imbacsita de memorie
si sudoare.