într-una din zile a venit de la oraş fane zmeu. el se umfla pe sine, avea vrăjeli d- astea de rahova, te făcea din vorbă, ţaca-paca, alba neagra... avea o maşină verde înmatriculată în bulgaria. şi-a început să cânte : - verde-i frunza / verde-i iarba / dacă nu eşti tu / e laba... şi-a tot cântat. maţu, de când l-a văzut, a venit la mine şi mi-a şoptit la ureche, eu, cândva, o să-l omor p-ăsta! oricum, se gândea maţu, ce face el, ce face el pe pământ? nimic. noi măcar păzim ţevile astea. şi, când n-o să le mai păzim, ar fi bine să murim? logic, n- am de ce să-l omor, dar e atât de umflat, atât de balonat şi ne ia şi pe noi în balon, dă vânturi şi cântă: la elena sub udău / tot mai trage un băsău... dulce-i frunza / verde-i iarba / dacă nu eşti tu / e laba... - bă, voi cât mai staţi aici, v-a-ngropat zăpada? când o să se topească asta, o să înotaţi în noroi, o să vă ia coşmelia asta cu totu', eu nu ştiu cum de n-aţi murit până acum, oricum, voi n-ar trebui să mai trăiţi! fane zmeu era un fel de intermediar, un fel de supraveghetor, el venea şi ne verifica din când în când, uneori, nu ajungea până la noi, stătea la capătul canalului de irigaţie şi se uita cu bihoclu'... el ne aducea şi banii, prinşi cu câte o agrafă, acolo era şi hârtiuţă aia pe care scria câţi bani sunt, câți bani ar trebui să fie. fane zmeu stătuse şi prin bucureşti, în rahova. d-acolo luase el vorba asta de şmecheraş, de samsar. - voi aveţi, bă, aici televizor? - avem, dar nu se mai prinde nimic prin aer... - bă, voi ştiţi ce emisiuni mişto sunt la televizor? miroase pt fiul tău, o dată-n creața, limbi de mame, clonă pt mama... şi râdea ca prostu'. maţu mai avea puţin şi-i reteza capu'. nu pentru ce spunea, ci pt cum spunea. și iar se gândea maţu: ăsta n-ar trebui să mai fie, îl omorâm şi-i dăm drumu' pe Dunăre... şi gata. şi-apoi putrezim în puşcărie. bine c-a plecat. se-auzea încă vocea lui : dulce-i urda verde-i tanga dacă nu eşti tu e laba... totul e bine când se termină în tine. nu-mi plăcea fane zmeu. îmi era imposibil să găsesc o varianta ca să-l fac să dispară. noi eram suspecţi oricum. numai prin faptul că trăiam.
Trimis de pe telefonul meu Huawei
Trimis de pe telefonul meu Huawei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu