Plecasem cu o preoteasă tânără
Spre hala de pește
Să luăm câțiva crapi
Să-i facem la proțap
La un parastas regizat de Cristi Puiu
Fostă medicinistă, arcuită, fără emoții
Era de-o căldură inghinală inhibantă
Erau invitați de soi
CTP, Esca, Giurgiu, Solomon, Negruțiu
Eram ca-ntotdeauna
Șters, pal, livid
Preoteasa avea inimă de țigancă
Extrem de fierbinte
Cristi Puiu atât a zis: Slow cooking! Nu ne grăbim
Parastasul durează trei zile...
S-au dezbătut idei centrale
Nimeni n-a mai rămas în picioare
Preoteasa mă mângâia pe frunte
Leșinasem de la o palincă pură
Puiu atât a zis: a treia zi va fi de post!
S-au mâncat murături
S-a băut zeamă de varză
S-au desprins idei principale
Omul poate fi o vită încălțată
Omul poate fi un cap de porc
Omul poate fi un pește
Omul poate fi un zeu
Luminița Gheorghiu a zis: Doamne, dar urât mai faceți și mult mai mâncați!
Am plecat la casele noastre
Preoteasa mă topise
Preotul murise
La mesele întinse
Fantomele noastre dezbăteau idei totale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu