Omul cu idei, frag. din Omul cu mîrțoaga, de George Ciprian

(Intră Omul cu idei: un individ cu o mutră suspectă, cu o barbă neîngrijită şi cu hainele prăpădite.)

OMUL CU IDEI

(din capul scării) Bună ziua.

VARLAAM

Ce pofteşti dumneata?

OMUL CU IDEI

Am aflat că sînteţi în pragul unui trist eveniment Şi-am venit să vă fac o propunere.

CHIRICĂ

Îţi place!?

OMUL CU IDEI

Ştiu mai dinainte că ideea mea n-are să vă placă, că aveţi s-o găsiţi bizară, utopică sau poate chiar certată cu morala — pe mine calificativele nu mă interesează. Cînd veţi sta însă să descoaseţi puţin lucrurile, să analizaţi...

VARLAAM

În două cuvinte, maestre, despre ce e vorba?

OMUL CU IDEI

Aveţi un cal care trage să moară.

CHIRICĂ

Ieşi afară!

OMUL CU IDEI

Mă rog, fără supărare. Asta n-am scornit-o din capul meu. Poftim, stă scris negru pe alb. (Scoate o gazetă la fel cu a lui VARLAAM.)

CHIRICĂ

Idioţii!

VARLAAM

Să zicem că ar fi aşa. Care e dorinţa dumitale?

OMUL CU IDEI

Să-mi vindeţi pielea calului.

CHIRICĂ

Ieşi afară!

VARLAAM

Dar ce eşti dumneata, hingher? Ce meserie ai?

OMUL CU IDEI

Eu n-am meserie. Eu am idei. Cum găsesc una mai răsărită, caut s-o pui în practică, s-o realizez.

CHIRICĂ

Ce neruşinare!

OMUL CU IDEI

(păstrîndu-şi sîngele rece) V-am spus din capul locului că n-are să vă placă.

CHIRICĂ

Dar nu pricepi, domnule, că ce stă scris la gazetă e o infamie ca-atîtea altele? Niciodată calul n-a fost mai sănătos, mai zdravăn.

OMUL CU IDEI

Păcat!

CHIRICĂ

Cum?

OMUL CU IDEI

Fiecare judecă din punctul lui de vedere. Îmi pusesem mare nădejde în moartea lui Faraon. Păcat!

VARLAAM

(lui Chirică) Nu te supăra. Are hazul lui!

OMUL CU IDEI

Ei, fiecare suge de unde poate. (îşi şterge fruntea cu batista.) Dacă voiţi să m-ascultaţi două minute, aveţi să-mi daţi dreptate.

VARLAAM

De vreme oe practici... „ideologia", te rugăm chiar să iei loc.

OMUL CU IDEI

Mulţumesc. (Stă.) Ca să slujeşti bine, în viaţa aceasta, nu e nevoie să te străduieşti prea mult. Ajunge să ai o idee, una singură, şi mijloace s-o realizezi.

CHIRICĂ

Asta aşa e!

OMUL CU IDEI

Vedeţi? Nici n-am apucat să deschid bine gura şi-mi daţi dreptate. Cum am citit rîndurile acelea în gazetă, mi-am zis: aici e treabă de făcut! Şi m-am pus pe lucru. Toată dimineaţa mi-am pierdut-o ca să fac rost de capital: ideologii n-au niciodată bani. (VARLAAM se scoală şi-i strînge mîna.) În sfîrşit, cu mare greutate, am izbutit să-l conving pe un samsar, cu care mai lucrasem de vreo două ori, să-şi dezlege băierile pungii. În principiu, în mînă nu mi-a dat nici o leţcaie. Şi acum iată ideea. (îşi şterge din nou fruntea.) Cunoşteam, ca toată lumea, faima proastă de care se bucură calul dumneavoastră. Faimă pe care o împărtăşiţi cu o răbdare vrednică de admirat. Moartea acestui animal era deci un eveniment care ieşea din comun. Interesul pe care lumea i l-a arătat în viaţă lui Faraon i-l va arăta şi după moarte — mi-am zis eu. Prin urmare, dacă aş izbuti să am imaginea reală a defunctului, s-ar putea specula asupra mulţimii. Şi atunci, în chip natural, m-am gîndit să-i cumpăr pielea. Într-adevăr, curăţită bine, această învelitoare şi umplută artistic cu paie, ar înfăţişa un alter Faraon nu mai puţin vrednic de văzut Toţi cîţi l-au batjocorit în viaţă vor veni, desigur, să mai petreacă pe socoteala lui — spectacolele barbare sînt cele mai omeneşti. Cei care nu l-au văzut niciodată vor veni de curiozitate. Iar cei mai mulţi or să se înşire ca oile, unii după alţii, fără să ştie de ce. Nişte afişe mari pe ziduri, o baracă cît mai încăpătoare, o taxă de intrare şi iată ideea realizată! (îşi şterge fruntea.)

VARLAAM

Jalnică poveste. M-a mişcat pînă la lacrimi. Ţine pentru osteneala dumitale. (Îi întinde o hîrtie de cinci lei. Omul cu idei se uită năuc la VARLAAM ca şi cînd ar fi primit o lovitură de măciucă în cap.) Ei, asta-i! N-o să-mi spui acum că nu primeşti! (Omul cu idei ia mecanic hîrtia, o pune într-un buzunar, pe urmă o scoate, se uită în tăcere la ea şi o trece în alt buzunar.) Amănuntele interesante. Planul însă... concepţia... cam... ascuţită, cam... riscată.

OMUL CU IDEI

(cu ochii în pămînt) Am spus-o din capul locului... (Se ridică anevoie.) Mă iertaţi de supărare.

VARLAAM

Mai treci pe aici, să mai stăm de vorbă.

OMUL CU IDEI

(cu glasul slab) Îmi daţi voie să mai viu?

VARLAAM

Oricînd vei voi.

OMUL CU IDEI

De obicei... cînd sînteţi acasă?

VARLAAM

Totdeauna la vremea mesei. (Omul cu idei iese tîrşindu-şi picioarele.) Iată unde duce „ideologia"! E vremea să ne apucăm de lucru, altfel ne ducem de rîpă. Vinde mîrţoaga, băiete, slujba dă-o dracului, scoate diploma din ladă şi la lucru!

CHIRICĂ

N-am să fac nici o ispravă.

VARLAAM

Muncă, muncă îndîrjită — asta e scăparea noastră. Mă pui cu burta pe carte — îmi trec examenele. Omul cu idei a răscolit măruntaiele din mine. (Intră ajutorul de arhivar.)

AJUTORUL

Salut! (Dă mîna cu Chirică şi VARLAAM.) Jos în curte am văzut un spectacol foarte interesant. Un tip extravagant de vagabond ori de poet stă lipit de uluci şi mîzgălea un bilet de cinci lei. Faţa lui rîdea şi din ochi îi picau lacrimi pe obraz.

VARLAAM

E un poet... decadent. Îl cunosc. Ne-a citit adineauri ultimul său poem.

Argumentum ad hominem, argumentul relativ la persoană

Două scurte observații finale despre argumentum ad hominem.

1. Nu toate argumentele ad hominem sunt sofistice. 

Sunt cazuri în care caracterul persoanei sau împrejurările sunt relevante pentru aprecierea valorii unui argument. 

Dacă, de exemplu, ştim că cineva are un interes personal, cu totul deosebit, pentru a susține concluzia unui argument, atunci suntem justificați să nu acceptăm concluzia sa până când nu sunt prezentate dovezi independente care coroborează concluzia argumentului respectiv.

2. Argumentum ad hominem circumstanţial nu este o greşeală banală și de aceea trebuie evaluat cu atenție. Sunt situații în care ceea ce face o persoană contrazice părerile sale. Asta nu arată că părerile sale sunt false, dar ne face să credem că acea persoană nu crede cu tărie în părerile sale.

Petre Bieltz, Logică. Manual..., Ed.D.P, București, 1995

Circuite închipuite

— Nae, vezi că bate cineva!

— La ora asta? O fi 10?

— Cine-o fi?

Nae se-ndreaptă agale spre ușă.

Deschide.

— Doamna e-acasă?

— Cine e, Nae?

— Mițo, zice că e Chatgpt, cică ai discutat cu el problemele noastre conjugale...

— Of, săracuțuʼ, manca-i-aș eu antenele alea ale lui, pupa-i-aș capul ăla al lui de intelectual, ce repede a venit, și nici nu m-am epilat.

— Stai liniștită, Mițo, l-am prăjit, l-am electrocutat, perversa de la Ștorobăneasa, scoate fum, i-am dat cu șurubelnița pe la bijuterii, pe la circuite, n-are, bă, rezistență!...

clonare

De ce?

De ce aduc anticorpi monoclonali din străinătate?

Nu vă este clar?

C l o n a r e

Ne-a zis la dispensar

Că scrie în medicină

Că a făcut doamna doctor o specializare

B I O E T I C Ă

La noi, clonarea umană, eutanasia, pedeapsa cu moartea sunt interzise

De ce credeți că la străini sunt permise?

Pt că

Vă spun eu

Sunt cei clonați care nu au ieșit bine

S-au creat cu defecte

Și-acum sunt uciși

Pt că nu se știu reacțiile adverse

Și se poate întâmpla să protesteze contra guvernelor, patronilor, medicilor, corporațiilor

Oameni care nu mai respectă programul inoculat

Clonații devianți

#maniera_CK

Sufletul se descompune

Se pune prea mult suflet în tot ceea ce se face.

De aceea, eu mă duc peste tot doar fizic.

Coadă

Am citit undeva că până nu de mult noi am avut coadă. De maimuță, de crocodil, nu mai știu exact.

Din când în când, simt că sunt călcat pe ea.

Normal, nu se face așa ceva pt că, neștiind cine ești, poate mă întorc și te mușc.

Bu hu hu

să spunem un NU hotărât verticalității şi culturii

avem opinii, suntem flexibili, alunecoşi, votăm, ne strecurăm, moluște sau hiene, discutăm, profităm, ne scoatem, ne băgăm, oameni, democrație, de mântuială, aruncă pachetu' pă geam, popor, mi-e foame, mâncăm, bem, mândruță, esca, comunicăm, fumăm, ne iese, l-am făcut, bahmu, bu-hu-hu. vâna ailaltă a murit în închisorile comuniste sau în barbaria numită românia. a rămas asta de-afară, din afara închisorilor, mai zglobie, mai șmecheră, mai oasă, mai, nu ştiu cum să spun, oribiluță, mai neplăcută, o gelatină din parizer, o emulsie de șorici, un fel de dâmbovița în bucureştii anilor 95, unde peştii veneau să-şi ia viața.

Sunt viermi în spitale

Sunt viermi la spitalul de arşi

e moarte fierbinte şi sânge-alterat

tu eşti o cârpă

n-ai dinţi să faci harşti

sunt viermi la spitalul de arşi

şi musca verzuie depune ouă pe tine şi geam

e timpul s-auzi din nou în ureche 'hai marş' mirean

Porcii mici, de televizor

Ce frumoși sunt porcii mici

Ce frumoși sunt porcii mici și dungați

Am pus folie de aluminiu în geam

Și-odată cu soarele a dispărut parcă și zgomotul

Și-n această blândă pace

Aud grohăituri din televizor

Ce repede au crescut

Iată, rod cablurile de electricitate

Iată, unul s-a carbonizat

O fi Crăciunul?

Melci în dâră scurtă

Pedalele cimitirului

Sunt încă oameni

În grupuri mici pe scări, pe dalele cimitirului, în cofetării, tramvaie, Piața Română nr. 9

Sunt melci în dâră scurtă, cuminți

Mai sunt vapoare, câini în lanț, pisici obeze

Închide-te în cameră, casa nu e toată a ta, trage draperiile, pune folii în geam

Mănâncă bucăți de ciocolată și plângi

Încă sunt oameni, vietăți mici în mișcare

Zaruri, păpuși fără cap, clinici superbe și morți în delir

Cu discursuri plenare

Ne-am luat haine

Și-am zis că ne-ascundem

Merg târâș prin apartament ca-ntr-un roman al lui Agheev

Să caut o brichetă, o lanternă

E beznă plină, fac zidul morții pe pereți

Vâj Vâj Vâj

Nascar

Voi produce lumină voi produce lumină

Sunt un dinam

Și iată cum etajul 10 din Vitan-Bârzești fulgeră ca hruba unui alchimist

Fumul e de crematoriu

Blocu-l fumează

Școala pe nou

Iată cum ar trebui să gândesc, date fiind vremurile, și uit mereu s-o fac.

La început de an școlar, la prima întâlnire cu bobocii de-a noua.

Rog ISE, Pânișoară, Ioan Neacșu șa să ia aminte la abordarea didactică.

Să începem.

Stai frumos la catedră și notezi.

— Domnișoara din prima bancă, de unde ești, cum te numești?

— Gina, din Băbăița.

— Ce lucrează părinții tăi?

— Cresc oi, domnuʼ.

Scrii citeț în carnețel.

Gina – lapte, mozzarella, brânză burduf, pastramă.

— Băiatul din ultima bancă de la fereastră, cum te cheamă, de unde ești?

— Valentin, din Mavrodin.

Notezi.

Valentin – țuică, rachiu, vin.

— Blonda de la perete, de la mijloc.

— Bianca, domnuʼ, Peret.

Adaugi.

Bianca – ardei capia, varză, cartofi.

— Baiatuʼ de la geam, prima bancă.

— Elvis, din Buzescu.

Elvis – cuțit, tigaie, tuci, tablă casă.

— Domnișoara, prima bancă, rândul din mijloc.

— Camelia, din Furculești.

Camelia – miere, piersici, caise, gem.

— La perete, acolo, da...

— Nicolae, Suhaia.

Notezi. Nae – crap, roșioară, caras.

Și tot așa.

Grâu, porumb, faină, mălai, fier.

Altfel debutează anul.

După testul inițial.

Cunoști și tu potențialul clasei, posibilitatea de dezvoltare.

Semne bune anul are, semne bune de belșug, pt ca$$ă, pt plug.

Dar uite că uit întotdeauna.

Reimagining High School: A Call to Redefine Class Sizes and Prioritize Student Well-being

"Out of Bounds: The Struggle of 18-Year-Olds in Conventional Classrooms"

"At 18, Kids Can't Fit in School Desks Anymore. And They Shouldn't."

"School Overload: The Daily Battle of 18 and 19-Year-Olds in Crowded Classrooms"

"The Classroom Dilemma: Overloaded and Sleep-Deprived Teens Beg for Change"

"Breaking the Chains: The Cry for Freedom in Overcrowded High School Classrooms"

"Revolutionizing Education: A Plea for Fewer Students, More Space, and Better Learning"

"Beyond the Desk: The Unsettling Reality of Overpopulated Classrooms for 18-Year-Olds"

"Reimagining High School: A Call to Redefine Class Sizes and Prioritize Student Well-being"

18 and 19-Year-Olds Can't Sit in Desks Anymore. Neither Could I.

Nor should they.

30 bodies, 30 fragrances, 30 breaths. Day in and day out, for hours.

At the movies, at the theater, you come and go. You don't sit for 5 days a week for 6 hours each.

Many of my kids, both girls and boys, are seriously affected. They doze off, sleep outright, look pale, suffer from school-induced nausea, vomiting. They crave cigarettes, alcohol, coffee. Shawarmas, energy drinks. 'Sir, WE WANT TO GO TO THE STORE, I want to eat something sweet!' 'WE WANT TO GO HOME TO SLEEP!' Some even kiss. It makes me sick.

18-year-olds no longer fit in desks. Some are nearly 2 meters tall.

There are pilot high schools where, at least for half a year, students only attend for subjects related to the final exams.

I would do the whole country like that.

And do it, dad, make classes with fewer kids, from 2 classes, make 3. So they can breathe, communicate, negotiate. Hire more teachers. We don't have money! Tough luck!

The teacher will be a mere supervisor of the whims of the affected kids, their tones. An assistant to the kids studying TikTok, Insta, Youtube, betting houses. Plus, a 'Well done, you have style!' all the time, phew... what an idea I had, I'd better grade this, on fashion. And I say to myself, Julian Black. For example, does a black bra go with a pink blouse? Or yellow.

Don't keep the kids in chains at school, stuck to each other, suffering from height issues, unable to stand vertically. I was wrong when I said there were 30 scents; no, there are at least 60. Garlic, mayonnaise, meat. Energy drinks, a multitude of vitamins. Vanilla, Cocoa. Electronic puffs. Plastic clothes.

Let the kids be free; they have nothing to do in school anymore. They might as well give birth there in the desks soon.

Vali Nicolae

Unlocking Education

If you go to the emergency room at the hospital, you don't get to choose the on-duty doctor. It's whoever is available. If you get admitted, you'll have the doctors who are there, wherever you are, in the dermatology and venereology department.

If you join a club, like Dinamo, for example, for wrestling, judo, shooting, basketball, you'll have the coaches that are there. If you play for the national football team, you have the coach appointed by the federation. If you want, you can have a personal doctor, a personal coach, like Simona, Prince Duda, or Esca.

So, if you come to school, you have the teachers you have, whether they are good, bad, very bad, or others. What can you do? Protest, try to make educators better. Fight, revolutionize, take on the minister to stand with us. Tell them not to start the class without a lesson/project plan, without planning, without a binder full of worksheets, without a cart full of file folders, without dancing in front of the digital board, and a disco ball spinning slowly.

But don't exaggerate! Sometimes you might have too high expectations and not very accurate images of teachers. Impressions. Also, let's not forget, the selection pool is somewhat limited, not infinite, just like the national handball team, looking for a coach but not having hundreds of options.

Let's say there are 5 philosophy teachers in Giurgiu County, those are the ones, where else would they come from? As for whether you like it or not, that's another matter. Let's assume I have Mrs. Florina Rogalski as my Romanian teacher, whom I don't like. That doesn't mean I can't have common sense, can't be civilized, can't read Mircea Cărtărescu because of her.

The dedicated, charismatic, engaging teacher concept doesn't always work either. There have been and still are university professors who are monotonous, sleep-inducing, downright hypnotic. I, for example, prefer this style; I would like to be like that, speak for a quarter of an hour, and everyone falls asleep with their heads on their desks. I'm watching out for you, it doesn't work, because the fact that the teacher is dull doesn't stop you from reading a book. Have common sense, be civilized, be educated.

If you can't think, read, work without significant training and a huge coach, with glitter and music, try the Globus Circus or Țăndărică or look for entertainers. Even I wanted to be something like that, a de-motivator. To demoralize, to discourage. I don't like enthusiasm; it creates discomfort, a blockage. I feel the dust settling where I see enthusiasm; I run away. Don't put me in those: workshops, games, icebreakers, team-building activities. I literally feel sick; I like it in kindergarten, but not that much. In the first second, I want to go straight to the Buzău River and fish for 3 days.

So, get yourself a personal tutor, coach, entertainer, doctor, secretary, driver, chef. Don't be rude and cheeky in the meantime! Don't be stupid!

Be there at your place, be with your coach, your entertainer. Ask your parents to take you to private schools, but I'll still come because they don't have a philosophy teacher. Who the hell needs philosophy and why?

Take matters into your own hands; leave the coach alone, it's not your business. Don't easily replace Magiun, Săpăligă, Flocea. Play something there. So, get to work and read, leave the magic aside!

DO SOMETHING!

Vali Nicolae