marți, 7 iulie 2020

Anii Salt'n'Pepa

Doamne, ce ani!
Citeam Silogismele amărăciunii, mâncam hot-dog și beam cola la ciob.
Mi-era sufletul invadat de ritm. Salt'n'Pepa, Ace of Base, 2unlimited.
Mă dădeam la o tipă, dar nu ținea vrăjeala, mergeam așa platonic pe strasse, nimic aristotelic.
Osho era pe toate drumurile, dar nu apăruseră cititorii buluc, erau citate din Cioran, Țutea, Eliade, Brigitte Bardot.
Voiam să renunț la tot și să plec la Poiana Țapului, la Cap Aurora.
SOS, societate, ce faci din noi? Consumatori de gunoi?
Zdrăngăneau cheile de la Tinerama, Albatros încă rupea topurile, Max Bănuș era ucis în fiecare zi.
4 non blondes ne liniștea spiritele de la atâta King Diamond și Janis Joplin.
În Big Berceni, în Gara de Nord, în Basarab simțeai că trăiești.
Fumai Gauloises Blondes și iubeai caricatura turcească.
Doamne, ce ani! Nu tu telefoane, nu tu net, fetele, greu accesibile, flower power...
Un poet se călugarise puțin, noi voiam să atingem satori, să ne activăm Ajna Chakra, dacă nu chiar Sahasrara.
Citea lumea Oblio, ficatul creștea pâna la ciroza alcoolică. Mai bine mort decât comunist.
Asl, pls a rupt totul.
Santana cu Supernatural a înmuiat orice forță, totul s-a diluat, ai vorbit la cărămizi Bosch, Alcatel.
Apoi toate ți se așezau în palmă: Siemens, Sagem.
Fărâmiță Lambru murise de mult, noi nu mai eram copii și n-aveam bani de țigări, era anul 2000, numai Mafia vărsa șampanie, ei și cu Tatulici.
LA făcea senzație. Un pahar de la LA.
Era Euridice, apoi totul s-a stins, lumea s-a răspândit, mulți s-au călugărit.
Totul e mai fin, e din deget, e touchscreen.
#ghiveci #orasul_trist #infractoarea_mov

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu