Noaptea Sfântului Alcoolomeu

Am citit această frumoasă și tandră carte: Noaptea Sfântului Alcoolomeu, de Octavian Perpelea.

O antologie de haikuuri cinico-tactică, în care veți găsi gingășii erecte, atrocități suave, compasiuni isihaste, simpatii prin pereți groși de sticlă și gratii. Și o mare melancolie.

Și, peste toate, ne întâlnim cu frații noștri.

Intru-n galerie și cânt odată cu ei:

suntem peste tot aca$$ă

mințile ni se perfid

nu-i căruță mai frumoasă

ca împodobitul dric

și carte mai freak

decât ghidul psihiatric. (Agarici Star)

Însoțită de discrete desene tăioase, de Ramon Sadîc.

Recomand cu drag și căldură acest croșeu punkist al autorului.

***** 5 stele

Achiziție neverificată.

http://www.cdpl.ro/Noaptea%20Sf%20Alcoolomeu.html

Trimis de pe telefonul smartphone BlackBerry 10.

U.Zura avea inima zglobie

Umberto Zura trăia într-o celulă. Nu era nimic de făcut. 

Ar fi putut să evadeze, risc de împușcare. 

Ar fi putut să ucidă, dar era deja în celulă... mă rog, ar fi primit o celulă mai mică. 

N-ar fi fost rău dacă ar fi explodat.

Celula mergea odată cu el, contactul cu semenii era minim. Fără celulă, ar fi fost de-a dreptul violent.

Cum să înceapă totuși o luptă de lungă durată, de uzură? 

Să denunțe? 

Să strige în gura mare?

Să macine vorbe? 

Denunțul părea cea mai bună soluție. 

I s-ar fi dat o celulă nouă? 

Ar fi fost scos din celulă în câmp deschis?

De unde să înceapă, de unde să pornească? 

Mai bine nu. Fuck it!

Autocelula i se fixa din ce în ce mai clar pe ecranul minții. 

Nici fuga nu era cu putință. De ce nu evaziunea?

U. Zura își construise o celulă. Simplă, rece, mică. Încăpeau în ea: el și un pește de sticlă. Multicolor. 

Toate culorile zilelor sale.

Cât să dureze viața în celulă? 

O viață! O viață a sa... multe vieți ale altora.

Eu în altă celulă n-am fost, nici nu mă duc, am ales să cunosc lumea nepărăsind celula. 

Am ajuns ca în celulă să mă comport ca la zidul morții. Sunt șanse mari să mă dezintegrez.

Dețin informații mortale, să încep cu mine? Cu ai mei? Cu noi? Cu voi?

Cine să cadă primul?

Dacă mi-aș muta celula în alt land, s-ar pulveriza, s-ar dilata, ar zbura?

Umberto Zura puse primul pas, celula se urni, al doilea, al treilea, celula demară ușor. 

Peștele sclipi.

U. Zura își recăpătă suflul, ritmul. Inima bătea perfect în celule.

Vali Nicolae

Trimis de pe telefonul smartphone BlackBerry 10.

Mimez

nimeni nu m-a pregătit

să fiu soție, tată, noră

cumpăr mațe subțiri la plic de la Salcia

mă gândesc la porc

mimez sărbătorile

mi-e frică, Marga, de cei draci

Trimis de pe telefonul smartphone BlackBerry 10.

Limbariță

of ciel ciel

mi-a fost frică de oameni de lume de stăpâni de spitale

niciodată, niciodată n-am știut ce să fac 

mi-a fost imposibil să aleg 

raționalitate limbaj decizie 

am avut doar limbariță 

și aia: interioară

ai o limbariță, îmi spuneam‎

Trimis de pe telefonul smartphone BlackBerry 10.

Glucoză pt mai târziu

mâncam smântână industrială 

mușcam dintr-o lipie chimică 

vorbeam cu-n expert în public speaking 

mă uitam la el ca la Dumnezeu 

cum te uiți tu la mine? 

ca la Dumnezeu 

mâncam plastic 

beam plastic 

respiram plastic 

vorbeam plastic 

mușcam slideuri profi... 

e glucoză, ia,

ziceau inspectorii zilei!

Trimis de pe telefonul smartphone BlackBerry 10.